top of page

Colegiul NaÈ›ional „Petru RareÈ™” Suceava

Profesor:

UDUDEC Marius

Elev:

UNGUREANU Octavian-Paul

Prezentare

       Snookerul este un sport din categoria biliardului. Snookerul este foarte popular în țările vorbitoare de limba engleză (Regatul UnitIrlandaCanadaAustraliaIndia È™i Africa de Sud), un interes crescând manifestându-se È™i în Estul È™i Sud-estul Asiei. Jucătorii profesioniÈ™ti pot acumula de-a lungul carierei câÈ™tiguri de zeci de milioane de lire sterline.

       Am ales această temă, deoarece sunt pasionat de acest sport, nu îl practic, deoarece necesita mult antrenament, dar joc ocazional biliard È™i urmăresc transmisiunile ce au legatură cu acest sport È™i sunt la curent cu evenimentele petrecute în lumea snooker-ului profesionist.

Prezentare

Scurt istoric

      Jocul de biliard datează din secolul XV, dar snookerul este o invenÈ›ie recentă. În secolul XIX jocurile de biliard erau populare printre ofiÈ›erii armatei britanice, staÈ›ionate în India, iar jucătorii obiÈ™nuiau să experimenteze diferitele tipuri ale jocului. Cea mai cunoscută poveste este aceea că la întalnirea ofiÈ›erilor în Jabalpur în 1874, sau 1875 colonelul Sir Neville Chamberlain a sugerat să se adauge bile colorate la jocurile de biliard. Cuvântul "snooker" însemna, în argoul armatei, militar în primul an (militar în termen). Acesta a fost folosit pentru a desemna începătorii care practicau acest joc, dar a ajuns să desemneze jocul insusi. Campionul britanic la biliard John Roberts a călătorit în India în 1885, unde s-a întâlnit cu Chamberlain, care i-a explicat noul joc, Roberts introducându-l ulterior în Anglia.

      Campionatul de snooker datează din 1916. În 1927, Joe Davis, de departe cel mai bun jucător al timpului, a ajutat la organizarea primului campionat mondial profesionist, al cărui premiu a fost de £6.10s (£6.50, aproximativ £200 astăzi). Apoi a câÈ™tigat toate campionatele mondiale până in 1946. Trofeul pe care el l-a donat acum mulÈ›i ani este È™i acum decernat campionului mondial.

      În 1976 snookerul a devenit sport profesionist. Clasamentele mondiale au fost introduse în 1977. Banii proveniÈ›i din acest joc È™i un nou tip de jucător, în persoana lui Steve Davis, tânăr, serios È™i dedicat, au ieÈ™it la iveală. Primul break maxim de 147 într-un turneu televizat a fost reuÈ™it de Davis împotriva lui John Spencer în turneul Lada Classic, Oldham, în 1982. Primul break de 147 la Campionatul Mondial (Crucible, Sheffield) a fost reuÈ™it de canadianul Cliff Thorburn. Jucătorii de top au devenit milionari în lire sterline. A fost până È™i un cântec comic despre snooker în topurile pop: Snooker Loopy, de Chas & Dave.

      Vârful anilor de aur ai snookerului a fost poate Campionatul Mondial din 1985, când 18.5 milioane de oameni (o treime din populatia Regatului Unit) l-au urmarit pe BBC2, pe Dennis Taylor ridicând cupa după o întâlnire mamut împotriva lui Davis, care s-a încheiat cu introducerea ultimei bile, mult după miezul nopÈ›ii.

      Snookerul rămâne foarte popular în Regatul Unit, numai fotbal-ul fiind mai urmărit la TV de către britanici.

Scurt istoric
Regulile jocului

Jocul propriu-zis

      Jocul se desfășoară între doi jucători, sau, uneori, între două echipe de câte doi jucători.

      Snookerul se joacă pe o masă dreptunghiulară, 3569 mm x 1778 mm, acoperită cu un postav special de biliard. Masa este prevăzută cu 6 buzunare, în cele patru colÈ›uri È™i la mijlocul celor două laturi lungi.

      Pe masă sunt plasate, la începutul fiecărui joc, 22 bile, ca în figura alăturată. Există:

  • 15 bile roÈ™ii, valorând câte un punct fiecare,

  • 6 bile, numite bile colorate, astfel: o bilă galbenă, valorând 2 puncte, una verde (3 puncte), una maro (4 puncte), una albastră (5 puncte), una roz (6 puncte) È™i o bilă neagră (7 puncte).

  • o bilă albă.

      Jucătorii lovesc, pe rând, bila albă, cu ajutorul unui băț numit tac. Scopul jocului este introducerea bilelor roÈ™ii È™i a celor colorate în buzunare, conform cu regulile jocului, È™i obÈ›inerea unui punctaj mai mare decât cel obÈ›inut de adversar.

      La prima lovitură a jocului, precum È™i la prima lovitură la venirea la masă după o lovitură a adversarului, jucătorul trebuie să joace o bilă roÈ™ie (bila È›intă este bila roÈ™ie). Dacă lovitura este corectă È™i introduce cel puÈ›in o bilă roÈ™ie, la următoarea lovitură jucătorul trebuie să aleagă È™i să joace una dintre cele 6 bile colorate (bila È›intă este aleasă de jucător dintre bilele colorate). Dacă È™i această lovitură este corectă È™i bila È›intă este introdusă în buzunar, bila colorată este repusă pe masă, de către arbitru, pe poziÈ›ia iniÈ›ială, iar jucătorul continuă cu o lovitură la o bilă roÈ™ie, apoi o nouă bilă colorată, È™.a.m.d.La terminarea bilelor roÈ™ii de pe masa, se joacă bilele colorate în ordinea crescătoare a valorii.

jocul propriu-zis

Repoziționarea bilelor colorate

      Dacă o bilă colorată este introdusă în buzunar sau „sare” de pe masă (cu excepÈ›ia cazului că este introdusă legal la finalul jocului, fiind bila colorată cea mai puÈ›in valoroasă de pe masă), arbitrul o repoziÈ›ionează înainte de următoarea lovitură. Bila este repoziÈ›ionată:

  • de preferință, pe punctul ei (punctul ocupat în configuraÈ›ia iniÈ›ială), fără a atinge vreo altă bilă de pe masă

  • dacă punctul este ocupat, se va repoziÈ›iona pe punctul de valoare maximă disponibil

  • dacă toate punctele sunt ocupate, se va repoziÈ›iona pe linia ce pleacă de la punctul bilei spre partea superioară a mesei (opusă D-ului), cât mai aproape de punctul ei, fără a atinge vreo altă bilă

  • dacă nu mai are loc până la manta superioară, bila se va poziÈ›iona cât mai aproape de punct pe linia spre manta inferioară a mesei.

      Dacă mai multe bile colorate trebuie repoziÈ›ionate după o lovitură, ele vor fi repoziÈ›ionate începând cu bila de valoare maximă.

Touching ball

      Dacă, după o lovitură, bila albă se opreÈ™te atingând o bilă ce poate fi bilă È›intă la următoarea lovitură, arbitrul anunță touching ball. În acest caz, următoarea lovitură nu poate fi jucată spre acea bilă (ar fi lovitură condusă). În schimb, dacă bila aflată în contact cu bila albă este nominalizată ca bilă È›intă (sau este obligatoriu bilă È›intă), jucătorul poate să joace în aÈ™a fel încât să nu atingă nicio bilă cu bila albă - se consideră că deja a atins bila È›intă.

Repozitionare
Touching

Faulturi

Sunt sancÈ›ionate ca fault următoarele situaÈ›ii:

  • bila albă nu loveÈ™te nicio bilă;

  • prima bilă atinsă de bila albă nu este o bilă È›intă; în caz de prim contact simultan cu mai multe bile, este fault dacă una dintre bile nu este bilă È›intă;

  • este introdusă (È™i) o altă bilă decât bila È›intă;

  • contactul dintre vârful tacului È™i bila albă durează mai mult, timp în care bila albă îÈ™i începe miÈ™carea sau loveÈ™te o altă bilă (lovitură împinsă)

  • bila albă sare peste o altă bilă, înainte de-a atinge bila È›intă

  • o bilă „sare” de pe masă

  • bila albă este lovită de mai multe ori (înainte de oprirea tuturor bilelor È™i eventuala repoziÈ›ionare, după lovitura precedentă);

  • bila albă este lovită cu altceva decât vârful tacului

  • jucătorul loveÈ™te cu tacul sau atinge o bilă roÈ™ie sau colorată

  • jucătorul execută o lovitură fără a avea cel puÈ›in un picior pe podea

  • jucătorul utilizează bile din afara mesei în orice scop sau utilizează obiecte pentru a măsura spaÈ›iul dintre bilele de pe masă

  • În cazul unui fault, adversarul jucătorului ce a comis faultul primeÈ™te un număr de puncte egal cu maximul dintre 4, valoarea bilei È›intă È™i valorile bilelor implicate în fault. În cazul în care jucătorul trebuia să aleagă o bilă colorată È™i nu a nominalizat-o înainte de comiterea faultului, precum È™i în cazul în care utilizează o bilă din afara mesei sau un obiect pentru a măsura distanÈ›e, penalizarea este de 7 puncte.

faulturi

Scorul È™i încheierea jocul

La o lovitură legală, jucătorul primeÈ™te un număr de puncte egal cu valoarea bilei (sau suma valorilor bilelor) introduse în buzunar.

Jocul se încheie, în mod normal, în următoarele situaÈ›ii:

  • dacă unul dintre jucători cedează jocul. Jocul poate fi cedat numai de jucătorul aflat la masă È™i numai dacă diferenÈ›a de scor între jucători, în acel moment, este mai mare decât numărul maxim de puncte ce poate fi obÈ›inut, teoretic, din bilele aflate în acel moment pe masă (considerând că, după fiecare bilă roÈ™ie s-ar juca bila neagră È™i că nu s-ar produce faulturi).

  • dacă un jucător reuÈ™este să trimită în buzunar toate bilele de pe masă

  • dacă unul dintre jucători este sancÈ›ionat de trei ori consecutiv cu fault È™i ratare din aceeaÈ™i poziÈ›ie È™i având cel puÈ›in o bilă jucabilă direct (fără a fi necesară o lovitură cu manta);

  • dacă unul dintre jucători trage de timp la efectuarea unei lovituri sau are conduită nesportivă, È™i continuă acest comportament după avertismentul din partea arbitrului.

Dacă jocul ajunge într-o poziÈ›ie „blocată”, din care nu mai progresează, arbitrul poate decide refacerea poziÈ›iei iniÈ›iale È™i rejucarea jocului de la scorul 0-0 È™i cu acelaÈ™i jucător la deschidere.

scor si incheiere

Scorul È™i încheierea jocul

Jucători importanÈ›i

jucatori

Principalele competiții

      Cel mai important eveniment din snookerul profesionist este Campionatul Mondial, organizat anual din 1927 (excepÈ›ie făcând perioada 1958-1963). Turneul s-a desfășurat la Crucible Theatre din Sheffield (Anglia) din 1977.

      Grupa turneelor care vin imediat ca importanță sunt turneele cu puncte. ParticipanÈ›ii la aceste turnee adună puncte în clasamentul mondial. O poziÈ›ie în primele locuri asigură calificarea pentru turneul de anul viitor, invitaÈ›ii la turneele pe bază de invitaÈ›ie È™i un avantaj în tragerile la sorÈ›i de la turnee.

      A treia grupă ca importanță o reprezintă turneele pe bază de invitaÈ›ie, la care participă jucatorii clasaÈ›i cel mai bine in clasamentul international. Cel mai important turneu din această categorie este Masters-ul.

competitii

Rezumat/Concluzie

      AÈ™adar, Snooker-ul este un joc sportiv, variantă a biliardului apărut în India, ca modalitate de relaxare pentru soldaÈ›ii britanici (1870). Se joacă cu 15 bile roÈ™ii È™i È™ase de culori (valori) diferite. Jucătorii încearcă să introducă în cele È™ase buzunare ale mesei o bilă roÈ™ie urmată de una de altă culoare. „se referă la posibilitatea de a ascunde bila albă în spatele alteia pentru a-È™i pune în dificultate adversarul. În ultimii ani a căpătat o mare dezvoltare, organizându-se numeroase campionate È™i competiÈ›ii.

      Snookerul implică mult antrenament È™i multă concentrare, fiind un sport în care jucătorul este supus mai mult unui efort mental, decât a unui efort fizic.

rezconc
Webografie
bottom of page